Sunt furios, atât de furios încât îmi e greu să scriu fără a folosi adjective. Mintea mea nu poate concepe cum de un părinte poate să-şi abuzeze copilul. Apoi vine un psiholog care spune o chestie adevărată …adultul este „defect” încă din propria lui tinereţe, când foarte posibil şi probabil a fost la rândul lui abuzat. Who you gonna call? vorba celor din Vânătorii de Fantome. Păi ar trebui să suni la Poliție (tu ca adult responsabili) sau la Direcțiile Locale. Dar statul nu are specialiști. Statul nu se implică. În satele uitate de lume sau în orașele mai mici NU EXISTĂ pihologi, NU EXISTĂ nici măcar asistenți sociali. Statul nu se ocupă să formeze aceste categorii de specialiști 🙁
Acești copii care nu sunt tratați se transformă peste ani în abuzatori – 40% spune OMS-ul. Statul nu-i cuprinde în statistici pe 75% dintre ei. Nu avem destui psihologi. Meseria de psihoterapeut nu există, deci nu putem angaja așa ceva! Consilierea se face numai în sediile DGASPC atunci când se face. Nici cu cei cuprinși în statistici nu facem nimic daca nu se implică ONG-urile. Și acum cât să te bazezi, tu stat, pe ONG-uri, câte să fie să acopere o ROMÂNIE?
Când se fac aceste ședințe de consiliere la sediul DGASPC să ne imaginăm un caz: un copil violat de tată. De cele mai multe ori mama nu recunoaște, nu poate, nu vrea. După ce în sfârșit se află, tatăl e arestat. Mama brusc se trezește fără mâna de lucru care aducea bani în bătătură … când vreodată o să-și ia copilul, o să se urce în autobuz, o să renunțe la o zi de muncă (dacă are așa ceva), o să facă și rost de bani de cheltuială pentru oraș și o să meargă cu cel mic să facă consiliere? NICIODATA. Așa că se face că nu vede, că nu știe, că nu aude …
DACĂ urmează ședințe și se recuprează, copilul se întoarce de cele mai multe ori din mediul din care a evadat …și o ia de la capăt …ceva nu merge 🙁
Unde e statul, mai ales că e vorba de copii, de viitor?
De ce nu vrem să învățăm din lecția occidentului …copii înarmați în școli care își ucid colegii …
Eu pentru ce m-am născut?