1 decembrie 2018, ora 13:35, bine ai venit oliță, la revedere scutec

primul somn fără scutece!

Mulți părinți știu că pentru a fi acceptat la grădiniță trebuie să scapi de scutece, asta înseamnă oliță și chilot.

Este mult mai ușor de zis decât de făcut :)). puteți citi cărțile pe subiect, dar e posibil să fie doar maculatură.

Recunosc că nu știu că, că nu mai știu, cum eram eu cu scutecele (bebeluș fiind), dar din povești aflu că erau din bumbac, un fel de triunghi și că erau spălate la fiecare nr1 sau nr2. Nu era deloc ușor să fii părinte în aceste condiții, iar dorința de a trece, cât mai repede, la oliță era o chestiune care trebuia să se întâmple cât mai repede. Am înțeles că cel mic, pe vremea mea, ajungea să facă cunoștință cu olița foarte devreme, de pe la 1 an, uneori și mai devreme.

Apoi au apărut scutecele moderne, absorbante, și care putea fi ‘uitate’ pe copil pentru o perioadă din zi. Drumurile cu mașina nu mai erau o pedeapsă, dimpotrivă deveneau din ce în ce mai curajoase.

Într-o astfel de lume au apărut copiii mei:) și părerile despre oliță, scutece și vârsta/momentul potrivit la care trebuie să renunți la ele.

Undeva pe la 2 ani Tea era la creșă, iar întrebările deja era frecvente despre momentul în care renunță sau ar trebui să renunțe la scutec. La creșă exista o ordine de a ‘cunoaște’ olița pe care o aveau – înainte de masă, înainte de somn, înainte de a ieși afară și ori de câte ori cerea.

Citește și →  face pe ea/el ...din nou

Radu

Este băiat. Asta înseamnă că are un alt ritm față de fete când vine vorba de oliță și renunțat la scutec. Înainte de a vă spune despre cum am renunțat am o poveste funny.

Un client a decis să colaborăm. Până să batem palma Radu este în chiloți prin casă.

De altfel este foarte mândru de asta și e de-ajuns să îl vezi cum aleargă prin casă cu ei în mână, cum îi alege din dulap. Cum are grijă să îl pună și să îi dea jos singur, pentru că e băiat mare sau bărbat. Am murit puțin atunci când a stat în picioare și a făcut „din picioare cum face și tata”, adică eu. Acum merge singur în baie, face ce are de făcut, se șterge, răstoarnă și trage apa. PAM PAM.

Să revenim. La cum scapi de scutece, adică pașii de parcurs. După ce Tea a scăpat am scris (la ceva vreme) învățămintele – 7 la număr. Eram tare de tot pentru că tocmai ce găsisem o carte cu 10 pași. Apoi am dat de Radu și am învățat să număr mai mult de 10 :))))

Teoretic copilul ajunge să treacă la oliță după ce se lămurește ce si cum cu ale lui părți anatomice.

Citește și →  mâini curate, degete în gură, afară, în casă, peste tot

Radu s-a prins repede de asta, dar era atât de comod încât nu era dispus să treacă la chiloți. Nu avea nicio atracție pentru reductorul de la baie, nu avea nicio atracție pentru oliță (orice fel de model), nu îl interesa cum fac băieții sau bărbații. Era foarte încântat când intra peste mine și vedea că folosesc toaleta sau când vedea pe alți copii, dar el se întorcea la scutece, lua o bucată și ne-o înmâna. PUNCT.

Am încercat să etapizăm porcesul. Înainte de a ieși afară sau înainte de masă sau de somn să treacă la oliță. Am încercat să îi luăm chiloți cu personajele lui favorite de desene animate. NIMIC

La creșă Radu a renunțat la scutec

Aici s-a petrecut declicul. Nu știu cum!!!! E un mister și e păstrat cu sfințenie :)))))

Au încercat oamenii să ne explice ce și cum, dar cred (sunt sigur) că ține de atitudine, atitudinea celui care ‘predă’. Cred că suntem atât de disperați, încât copilul ne dă cu tifla. Zic asta pentru că în momentul în care ne-am relaxat, Radu a părut mult mai dispus la folosirea chiloților.

Într-o zi am fost anunțat că trebuie să aduc mai multe rânduri de schimburi și să fiu pregătit să spăl mult. Apoi să nu mai cumpăr scutece.

Din acel moment, au trecut cam 2 săptămâni, după care am fost anunțat că după vacanță se va trece la chilot în timpul somnului și renunțarea totală la scutec.

Citește și →  prieteni de creşă/grădiniţă

Așa a fost (e drept că acum primul somn în chiloți a fost acasă). Urmează somnul de noapte.

Acasă

Pînă acum totul a mers ceas 🙂 Dacă nu îl întrebăm noi de oliță, cere el. Putem pleca cu mașina, dar luăm olița după noi, suntem mobili. E drept că deplasările mai lungi aduc în bagaj pe lângă un rând în plus de haine și un scutec.

Singura chestie este când faca caca, nr 2, pentru că nu vrea la oliță, dar nu mai vrea nici scutec. Și e o așa mizerie ……aoleu. L-am întrebat cum se simte cu caca la fund și nu părea a fi deranjat. Am zis că dacă ne stresăm nu ajungem nicăieri, așa că îi facem duș și băgăm rufe la spălat. Se întâmplă din ce în ce mai rar să nu facă nr2 la olița, și asta pentru că îi place ritualul de după, cu ștersul și trasul apei și cum se simte responsabil de toate astea.

Concluzie

Renunțatul efectiv pare că a durat cam 3 săptămâni și ce am încercat cu Tea nu a funcționat la Radu. Principala chestie a fost să ne relaxăm noi și să nu îl mai batem la cap cu olița sau altceva și rezultatul a venit.

 

SPOR și RĂBDARE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *