Sună precum un titlul de Jules Verne 🙂 dar fix așa am simțit tot ce s-a petrecut la Potcoava.
Îmi pare mult mai simplu să vă zic ce au însemnat cele 2 zile și atunci mă voi face înțeles.
Am decis că voi împărți vacanța intersemestrială în două. Prima pare să fie schi, iar partea a doua căluți.
După ce am stat după fundul celor doi zei la schi de sâmbătă până marți, am decis să schimb calimera/calistera și să mă gândesc și la mine/noi (părinții).
miercuri
Așa că miercuri dimineața după ce am lenevit, cât cuprinde, am plecat din Brașov și am plecat spre Potcoava. V-am mai povestit despre locul ăsta (tabere, live la tv, cai, mâncare bună, loc minunat …etc) și nu mai insist.
Cum am ajuns ne-am pus la masă (menționez doar supa cremă de mazăre și pâinea de casă cu semnițe) și apoi am sesizat sentimentul de familie din partea tuturor celor cazați acolo. Pensiunea era plină de familii cu copii. AAAAAAA am uitat să zic că este o regulă aici …te descalți la intrare și folosesești papucii sau încălțămintea de interior. Și acum revin la treaba cu familia și acei mulți copii care (pentru că era curat pe jos) erau peste tot la joacă în șosete.
După masă am decis să ne odihnim puțin și a fost chiar puțin pentru că apoi am trecut la un program de yoga.
După yoga am trecut la jocuri. Jocuri cu copiii, jocuri de toate felurile.
A venit seara și dintre toate cele puse pe masă țin să menționez gogoșile :). Toată pensiunea era la somn la ora 22!
Cam așa a arătat o jumătate de zi. Doar 1/2 din o singură zi la Potcoava.
joi
Joi a fost o zi plină. Pe la ora 7, Radu a dat trezirea și am avut grijă să fim gata de micul dejun până în 8:30. Asta a însemnat ‘muncă administrativă’ prin cameră și bagaje. Cum erau mulți copii, ora 7 a fost generală pentru trezit și mâncat.
După micul dejun am trecut la scris (mă luase inspirația), în timp ce ai mei copii se jucau iar soția era pe cale să dea gata a doua carte în mai puțin de 5 zile.
Apoi am făcut un power nap de 15 minute, iar la 11 eram pregătiți de plimbarea cu caii, din care ne-am întors hămesiți. Nu am mers mult, dar aerul tare, frigul și ceața și-au făcut treaba.
Masa a fost din nou așa acum era de așteptat – mult(ă) și bun(ă), nu mai menționez nici un fel pentru că toate erau delicioase.
La scurt timp după masă copii au intrat la joacă (din nou), iar adulții la vorbe și relaxare. Din vorbă în vorbă am decis că ar merge un pic de somn, așa că s-a dat stingerea în toată cabana și pe la ora 16:30 agitația a revenit la normal. Ba mai mult a apărut un animator și cei 15 copii au intrat în delir, cam 4 ore. O parte din oamenii mari au intrat la citit, plimbat, yoga, lâncezit 🙂
Eu unul, după o oră de yoga, am ajuns pe mâinele lui Daniel, osteopat de meserie (de găsit la Potcova și București – 0721489302), care m-a troznit și întins și pocnit și contorsoniat până s-a declarat mulțumit. Așteptam această întâlnire pentru că tot el este cel care m-a ajutat cu accidentarea de la gleznă și am putut alerga o mulțime de competiții anul trecut.
Am scăpat la masă (foarte bun salamul de biscuiți), dar nu am mâncat mai puțin decât aș vrut …dar nu mai contează și apoi a urmat o luptă precum la Rovine să băgăm copiii la duș și somn.
Au adormit imediat ce au lovit perna, eu am citit și pe la un 12 noaptea am adormit pentru ca la 3 și ceva să mă agite un mesaj – veneau caii sălbatici. Nu e un vis, aici la Potcoava proprietarul, mare iubitor de cai urmează să ia în grijă 4 cai semi sălbatici și să îi îmblânzească.
Doar am văzut că s-a luminat ecranul telefonului și m-am întors pe partea cealaltă. Am aflat de dimineață că poleiul a ținut camionul departe de Potcova, la baza drumul care urcă.
vineri
Ultima zi a început cu o masă plină și cu Radu care a găsit un motor de plastic bun de călărit (părinții știu la ce mă refer), apoi am descoperit și eu caii sălbatici și i-am adus la grajuri. A fost ceva cu totul deosebit pentru că animalele astea au un cu comportament cu totul diferit de ce văzusem la cai până în acel moment.
Știu că am scris foarte mult, dar chiar au fost multe chestii băgate în două zile și credeți-mă că nu am scris tot.
Cert este că este prima dată aici iarna și este la fel de mișto ca și vara. Mai vin 🙂
Un alt lucru cert este că atmosfera este de familie cu mâncare bună, copii care se joacă, ore de somn după-masă, cai, biciclete, aer curat și liniște.
La fel de cert este și curățenia, grija pentru natură, ușile care nu se închid (parcă ești prin satele uitate din Maramureș).
Este la două ore de București, fără trafic 🙂 și stat în coloană și …scapi lejer de nebunia de Valea Prahovei când vrei să evadezi în weekend.
