DE CE? Păi am încercat să scriu săptămâna asta despre sănătate, dar după un episod cu Radu …
- de ce mergem acasa?
- am nevoie la baie?
- de ce ai nevoie la baie?
- pentru ca fac pe mine?
- de ce faci pe tine?
- pentru că am băut apă?
- de ce ai baut apă?
- pentru că mi-a fost sete
- de ce ți-a fost sete?
- pentru că am mâncat
- de ce am mâncat?
- pentru că mi-a fost foame?
- de ce ți-a fost foame?
- pentru că am fost la serviciu
- de ce ai fost la serviciu?
- pentru că avem nevoie de bănuți pentru a cumpăra lucruri
- de ce trebuie să luăm lucruri? jucării?
- da …de mâncare, haine, jucării, plimbări
- când meregm să luăm o mașină de pompieri?
- după ce iau bănuții
- de ce nu mergem acum?
- pentru că avem alte lucruri de cumpărat cu bănuții pe care îi avem
- de ce?
- de ce, ce?
- lasă că vorbesc cu mama!
E doar un episod. De obicei sunt cel puțin două episoade de genul asta pe zi, în fiecare zi.
Cred că este cel mai greu moment pentru nervii mei sau ai noștrii când întreabarea DE CE revine timp de aproape 1 an.
Cel mai nasol este când raspund cu nu stiu, pentru că la un moment dat, apare acest răspuns. Nu știu dacă e ok sau nu să îi spun nu știu, dar nu am altă alternativă! Pare cam dezamăgit că întreabarea lui nu mai are răspuns, dar chir nu știu ce aș putea face
Care e rezolvarea, că sunt la la doilea copil și al doilea episod de acest gen și nu am găsit o rezolvare? Adică de unde răbdare pentru această întrebare și …evit nu știu?
Este evident că este o întrebare care este despre curiozitate, despre cunoaștere și despre o evoluție firească a lui. sper să fac față la ce aflux are 🙂
HELP