Și de fapt al bebeului până spre 2 ani… ar trebui să fie regulat.
Cât sunt mici dorm foarte mult, atât de mult încât masa poate deveni o problemă. Dar despre masă vorbim altădată.
Somnul lui nu ar trebui să vă împiedice să fiți organizați, să respectați un program. Multe din ce faceți voi doi prin casă cu bebe, modul în care stabiliți un program clar, vă va fi de ajutor ulterior. Va veni un moment în care pătuțul nu mai este de ajuns, chiar dacă ai agățat tot felul de carusele, jucării sau luminițe, bebe se va plictisi (asta mai ales dacă a început să se miște, poate chiar să meargă de-a bușilea).
Mulți, prea mulți părinți dorm cu bebe în același pat. Motivele sunt nenumărate și nu sunt tocmai întemeiate, doar că cei mai mulți nu au „inimă” să lase copilul să plângă atunci când e pus la somn. De aici vor apărea o grămadă de probleme pe care le evitați simplu:
– cameră proprie
– pătuț propriu
– balansoar
Dacă are camera lui e bine să se obișnuiască cu asta cât mai repede. O muzică, gen radio romantic sau orice clasică, compensează faptul că nu ești în cameră.
NU îl învățați să doarmă cu voi. O să vă strice intimitatea (care oricum e ciudată în primul an după naștere) și somnul.
Cu o investiție de cel mult 1000 lei (sunt și variante mult mai ieftine) luați un balansoar (de pe la 3 luni, până spre 11-12 kilograme) care este o binecuvântare. Noi am pus-o pe bebe în balansoar abia la 6 luni.
