Și o să îmi spuneți – cine nu și-a luat?
Mai este cineva care nu și-a procurat un animal de companie în pandemie? Ciudat îmi pare că în ciuda faptului că ne-am plâns de spațiu, că suntem izolați și stresați de partener sau copil am făcut cumva și am luat în bătătură un suflet suplimentar.
De fiecare dată când intru să iau motanului nisip sau mâncare descopăr cu surprindere câteva lucruri
- nu este ieftin să ai pisică sau alt animal de companie
- e scump să mergi la veterinar și nu îmi aduc aminte când am ajuns eu așa de frecvent la doctorul de oameni :))
- îți schimbă tare mult viața …în bine
- copiii sunt foarte încântați, dar uită repede de el și cade în grija ta să ai grijă de el
- descoperi că ai loc și pentru un animal deși credeai că nu mai ai loc de nimic și nimeni
Deci mi-am luat pisică!
De la început vă zic că nu sunt și nu am fost atras de pisici, prefer câinii și totuși am pisică.
Mog, căci așa se numește, a intrat în viața noastră cu totul întâmplător, fix când am ieșit din lockdown. Soția a primit un telefon …cum că există o pisică și că e tare simpatică, copiii erau după multă vreme la bunici, iar eu într-o stare bună.
Ne-am urcat în mașină să mergem să vedem pisoiul. Când l-am văzut nu mi-a zis nimic …un mâț negru cu ceva pete albe și atât, da a fost strigat – yoda! Stăpânii adoptivi încercau să îi dea un nume în cazul în care nu îl luam noi. PAC …eu fiind fan StarWars am zis că e un semn așa că …am luat cușca, indicațiile de la stăpână și duși am fost.
Copiii au fost isterici când au aflat că au pisică
Și stiu că spun ceva mai mult de cât evident, dar ceea ce trebuie reținut este că este primul animal. Le-am spus că e nevoie de un nume. Tea s-a ocupat imediat de asta, părea pregătită :)))
Acum Mog are momente când atacă florille, de fapt pământul, când sare pe uși să deschidă clanța la 4 dimineața și ne pupă de fiecare dată când venim de afară.
Dacă mai ai chef să vezi ce scriam despre subiect în 2015 …aici ai link către copiii și animalele.
