Sunt ferm convins că s-a întâmplat multora dintre voi să se întrebe ce să (despre ce) mai scrie pe blog. Și nu vorbesc aici de vreun blocaj, ci doar despre subiecte despre care merită să scrii.
Cam așa mă simt acum. Despre ce să scriu?
- Vine școala și aș putea scrie despre asta.
- A fost vacanța, care vacanță a fost plină și pentru copii, dar și pentru mine.
- Am soția accidentată (cârje) pentru 6 săptămâni și asta înseamnă că am în grijă doi copii și un adult.
- Experiențele pe care le-am trăit cu Tea în câteva ipostaze din vacanță
- Cum e Radu cu mine și cum reacționează Tea la interacțiunea noastră
- Cum este să ai băiat după ce abia te-ai acomodat cu titulatura de tată de fată
- Despre chestiuni legate de sănătate sau de sport, ambele cu trimitere la copii, dar și la viața mea
Treaba asta cu blog-ul este complicată, clar e ceva, altceva. Realizez că sunt niște oameni (vă mulțumesc) care mă citesc și care caută poate sfaturi, caută inspirație sau doar vor să se relaxeze. Cu alte cuvinte nu poți să scrii așa la futu-i pomană.
Dacă ar fi să scriu despre venitul școlii (începerea ei) trebuie să mă refer la fișele pe care le urăște Tea. Treaba stă cam așa – la finald e clasa 0 doamna învățătoare a propus părinților ca din când în când să reprete anumite chestiuni la matematică sau să mai citească câte o poveste, ceva, orice. Idea este simplă, să nu își piardă exercițiul. Intenția e lăudabilă, doar că execuția lasă de dorit :))) După ce clasa 0 le-a furat din copilărie și timpul pentru joacă, hop și părintele cu fișe/teme sau cum vrei să le zici. Urât, urât. La Radu e încă liniște, e la creșă deci nu sunt încă bătăi de cap, încă! Cert este că înainte cu 2 săptămâni citim, scriem, calculăm și se pare că nu mă înjură.
În această vacanță, Tea a bifat o tabără bateșaua, vreo 3 săptămâni de școală de vară și munte cu bunicii. Printre toate acestea s-au mai strecurat ceva plimbări la Cluj, Oradea, Constanța, Ploiești. După cum se vede a avut o vară plină ochi. A fost călărie, a fost înot, au fost ture cu bicicleta, a fost joacă în parc, au fost petreceri și copii în vizită. Fix în duminica de dinainte de început de școala se va întoarce de la mare.
Despre soție zic puțin și simplu – bicicletă, accident, repaus. Îmi pare rău că e în această situație și îmi dau seama că nici ea nu este mulțumită pentru că vrea să fie mai mobilă, vrea să facă niște chestii (să continue unele). Erau niște alergări pe la niște concursuri care au picat. Una peste alta eu prefer să văd partea plină a paharului. Am ceva de vorbit pe blog, iar ea face recuperare care oricum o ajută la tonusul general.
Revin la ce am trăit cu Tea. Asta probabil că se vor transforma în învățămite și articole ceva mai mari pe blog. Repet – a fost călărie, înot, ture cu bicicleta, joacă în parc, petreceri și copii în vizită și ceva plimbări la Cluj, Oradea, Constanța, Ploiești.
Radu, Radu este mega simpatic. El iubește într-un mod diferit de Tea și uneori e ușor mai violent. A zis că mă ia în brațe, a venit furtunos și a băgat capul înainte, precum un berbecuț, și m-am ales cu o mega lovitură în piept. Zilele trecute, scriam și pe FB că s-a încâtat atât de mult de joaca noastră că mi-a băgat două degete în același ochi și două zile a fost nasol tare. Râde, se rușinează, pupă și ia în brațe. E o iubire care o face geloasă pe Tea. E nevoie de delicatețe și diplomație pentru a regla relația cu cei doi în văzul celor doi.
Ce mai scriem pe Blog? Păi sunt tată de băiat și ăsta e un univers cu totul nou.
