De ce plânge bebe? că nu mai pot! Nu mai pot! ce să îi fac? Te rog ajut-mă! Are colici? E deochiat? Îi e frig?
Recunoști? Te recunoști? :))
Cam câte momente din astea au fost în care ai zis că îți iei câmpii? Cam cât ai căutat să folosești aplicații cu diverse sunete sau din acelea care traduc pânsul. Cam de câte ori ai zic că îl lași să plângă până se oprește pentru că tu ai încercat tot și nimic nu a funcționat. Cam de câte ori ai zis că îl duci la soacră sau mamă și îl lași acolo ca să ai puțină liniște. Cam de câte ori ți-a venit să îl scuturi că poate așa se potolește?
hmmmmm, cam de câte ori?
Eu am descoperit câte ceva la Tea și apoi mi-au fost confirmate la Radu.
Bebe plânge…
… pentru că îi este foame! După naștere odată la 3-4 ore bebe mergea la mamă pentru masă. Toate bune, doar că erau și momente când plângea fără un motiv aparent în „pauza de 3 ore” așa că am întrebat și eu medicul de familie, am cerut o părere, un sfat. Rapunsul a fost simplu …pune copilul la țâță și s-ar putea să fii surprins. Au fost multe momente în care Tea sau Radu au mâncat la intervale mult mai mici de 3 ore, adică și la 30 de minute sau 1 oră. Trageau puțin și apoi se linișteau. Așa că zic – poate de asta plânge bebe …că vrea la sân.
Bebe plânge …
…pentru că vrea să fie schimbat. Este atât de simplu și am descoperit chestia asta la Radu. Dacă la Tea eram disperat și verificam des și schimbam copilul la fiecare masă, acest lucru a fost puțin altfel la Radu. Dincolo de orice am avut o problemă legată de locul în care verificam scutecul. Poate sună ciudat, dar cei care au și fată și băiat mă înțeleg, scutecul se udă în locuri diferite. Au trecut vreo 2 zile până mi-am fixat în minte că la Radu se umplea scutecul diferit față de cum o făcea la Tea …doooh. Cert este că din acest motiv am ratat niște schimbări de scutec și evident că m-am trezit cu urlete pe măsură. Într-un final mi-am învățat lecția.
Bebe plânge …
…pur și simplu pentru că nu este obișnuit și nu îi convine noua lui stare/lume. După 2-3 luni lucrurile se schimbă, adică plâsetele se răresc, din acest motiv și apar altele. Numai stai puțin și gândește-te …stă niște luni bune într-un mediu, cu un sunet constant pe care îl aude și care este vocea mamei și bătăile inimii ei. Apoi vine o zi în care este scos de acolo și tot ce știa nu mai este valabil. Tu nu ai fi puțin supărat??? La noi nu prea a fost cazul de așa ceva, dar atunci când nu era despre foame sau scutec, era luat în brațe și liniștit la piept sau stateam de vorbă cu bebe.
Nu cred …
… sau nu a fost cazul la noi să plângă cât a fost mic (până în 3 luni) de colici. Cel puțin nu într-un mod necotrolat.
… ca sunt mulți care cred în deochi, dar eu cred. Până acum au fost destule momente în care ai mei copii au plâns sau au fost precum piftia. Acel descântec a fost soluția. Calmul, mângâierile au schimbat energia copilului și plânsul a încetat.
Cred că mai sunt și alte și alte și alte, dar astea trei le știu eu și dacă vă ajută …mă bucur tare.
Vă las aici și un link de pe la un site deștept din afară care zice lucruri despre plânsul bebelușilor.
