Bună dimineața sună altfel când te lovește o liniște și un aer incredibil. Mai este o zi până îmi iau kitul de concurs la Salzkammergut Thropy.
După un mic dejun cu omletă și lapte am decis să luăm o decizie despre ce vom face în ziua respectivă.
După un strop de cafea am decis că Salzburg e foarte aproape, cu tot cu autostradă, ne ia 1 oră. Decizia a fost luată așa că am trecut la implementarea ei.
Fetele au început să caute lucruri de văzut în Salzburg, în timp ce noi, băieții, ne gândeam la cum să ne împărțim la volan.
Eu unul recunosc că mai aveam un scop ascuns, să ajung la un SportDirect, să mă uit de chestii pentru biclă. Mă gândeam să îmi iau niște rezerve pentru Salzkammergut.
drumul către Salzburg
Deci …am plecat și am ajuns într-o clipită. Până și drumul prin oraș a fost mega facil. Aveam de ales între a parca într-o parcare acoperită și mare sau pe stradă în locurile special destinate. Dacă am fi citit mai bine informațiile despre oraș și parcări, am fi aflat ce este cu acele culori de la parcări sau tarifele aferente. Oricum ȘTIAM că trebuie respectate regulile, altfel – amendă.
vizita/orașul
Odată plimbarea începută am rătăcit prin centrul orașului cam 6 ore cu totul. Am fost cei mai turiști dintre turiști, adică am căutat să vedem cele mai mari/populare și vizitate obiective. Ne-a ieșit 🙂
Am servit o cafea pe o străduță ascunsă și foarte cochetă, am cumpărat magneți și căni și după ce am traversat podul lui Mozart (în Salzburg s-a născut marele compozitor, sau geniu, după cum vreți) am ajuns fix când nenea polițistul punea în parbriz o amendă. 25 de euro! Mi-a explicat că am parcat într-o zonă unde aveam voie cel mult 4 ore și eu am stat 6. Au fost ore bine cheltuite, orașul fiind foarte frumos și plăcut de luat la picior. Cel puțin partea mai veche a orașului e plină de străduțe faine rău.
Deși i-am explicat că nu cunoșteam acest lucru și nu am vazut ceva care să mă anunțe în acest sens, m-am conformat :). Unde-i lege nu-i tocmeală! Polițiștii foarte simpatici și serviabili și respectuoși.
După amendă oricum aveam de gând să revenim la cazare, micile chestii pentru Salzkammergut erau bifate, mai rămânea doar să ne luăm wursti :)))))
înapoi
Am ales să facem cumpărăturile la un supermarket. Daca tot aveam o bucătărie dotată nu avea rost să mergem la restaurant. Am oprit la unul, am cumpărat din toate câte puțin și am plecat repede să mâncăm, pentru că ne căuta o mega foame.
Când am ajuns, fiecare s-a apucat să facă ceea ce știe mai bine, adică să pedalez, eu unul. A fost doar așa puțin și pentru că sâmbără urma concursul Salzkammergut.
Încet și sigur a venit seara și apoi a venit și Doina, ultimul român din gașca cazată acolo sus în vârf de munte.
Cât ne-a povesit ce și cum am făcut și noi planuri să mergem vineri să vedem Graz (al doilea oraș ca mărime din Austria), apoi să iau kitul de concurs și apoi să iau pentru fete niște e-bike-uri.
Dar asta în articolul de mâine.