…totdeauna vei avea parte de experiențe, că de aia e loc de joacă!
– atunci când bebe e mic de cele mai multe ori gălăgia e cea mai mare problemă. Apoi mai sunt cei mici sau părinții/bunicii/vecinii care sunt curioși și dornici să îl atingă pe bebe. Nu trebuie să vă agitați (crizați) dacă cineva îl atinge pe bebe pe picior sau corp, totul e să nu îi atingă fața sau mânuțele.
– atunci când bebe începe să meargă, lucrurile se complică. Bebe încearcă să ia jucării care nu sunt ale lui și asta determină conflicte. De cele mai multe ori copiii mai mari nu renunță la jucării și sunt destul de agresivi (fără să vrea să fie agresivi doar că nu știu și nu înțeleg să fie altfel), oricum e bine să ai o jucărie a lui bebe care să îi placă şi cu care să îl calmaţi dacă lucrurile o iau razna din cine ştie ce motiv.
– când bebe e mai mare (peste 2 ani jumătate) orice jucărie este tentantă și este ‘împărțită’ doar cu anumiți, în rest e ‘război’. Pe de altă parte dacă bebele vostru intră în conflict cu alți copii (se bat/împing…) fiți pregătiți pentru o discuție aprinsă/dojenitoare/în contradictoriu/enervantă cu părintele afectat. Calmul și atenția oferită lui bebe pentru a vă lămuri cine este vinovat este de cele mai multe ori cel mai simplu si corect mod de ‘dezamorsare’ a situației. Dacă lucrurile devin ‘violente’ (ceea ce e foarte posibil) puteți să vă retrageți până a doua zi (renunțați la o bătălie pentru a câștiga războiul)
Ca să concluzionez …mergeți la locul de joacă pregătit ca bebe să vrea jucăriile altora, să se certe pentru că nu renunță la ale lui. Fiți pregătit pentru un plânset provocat de o îmbrânceală sau o piedică. Fiți pregătiți pentru a-l opri din a cere prostii de ronțăit de la alte mame, deci trebuie să aveți cu ce compensa poftele lui bebe.
Și fiți pregătit să îl certați pe bebe și să ignorați urlete și țipete pentru refuzuri necesare. Ar mai trebui să aveţi răbdare şi cu toţi cei care „îţi doresc binele cu sfaturi”.
În rest totul e perfect :))
Nu sunt de acord. Copiii nu trebuie certati, nicicand.
recomand cartile Alethei Solter si Alfie Kohn pt a intelege pe copii.
educatia se face fara pedepse si fara recompense. Iar aletha explica stadiile copiillor cu imprumutatul jucariilor. Ei pana la 2 ani nici nu inteleg diferenta intre jucariile lui / jucariile altuia / jucariile de pe raft.
hai sa ne documentam putin, lucrurile au evoluat mult si bebe este un membru al familiei, ca oricare altul, cu aceleasi drepturi si nevoi.
Uite de aia îmi place ca m-am apucat de scris. Aflu lucruri noi. Habar nu aveam de aceste cărți. Mereu e ceva de învățat. Oricum. Nu ma pot abține să mă gândesc câți știu de ele, câți le au și câți le-au citit – sper să fie cât mai mulți. Termenul de ‘ceartă’ poate e cam dur, mai degrabă vroiam să spun dojană, atragere a atenției …chestii din astea. Oricum merci de îndrumare, mă voi înverdnici să le citesc
Ma bucur. Sunt foarte multi care nu stiu de ele. Asa.i
dar de aia suntem, sa ne informam unii pe altii
daca vrei pe scurt, pana apuci sa le citesti (eu am fost si la conferintele lor, iar pt baietei recomand si pe michael thompson), sunt video si in romana
pe totul despre mame cu aletha
si la tvr la garantat 1oo% cu alfie 1h
spor 🙂