Cărți? Nu mai citesc așa de mult pe cât o faceam. Asta nu e bine 🙁
Când o fac, fur cu un ochi câteva pagini, mai repede, prin intermediul unei aplicații.
Cumva timpul mi-a dictat obiceiul de a citi.
Tu ce preferi? Cartea cu mirosul de cerneală, un e-reader care conține toată biblioteca ta sau ecranul telefonului?
Mă întreb despre citit pentru că văd, pe de o parte, o mulțime de lume cu tot felul de cărți în metrou. Îmi văd soția care devorează carte după carte. Mă uit la al meu cumnat care are prin fiecare cameră câte o carte și mă uit la mine care …am început o carte și abia am trecut de pagina 10. Pe de altă parte îmi pare că obiceiul a rămas mai mult pentru cei care au sărit de 30 de ani (nu știu zic).
Până acum ceva vreme foloseam intens un e-book reader. Mergeam zilnic la muncă și pe drum în transportul în comun citeam de rupeam. Cărțile care nu aveau variantă digitală le cumpăram și le citem fără probleme în cel mai clasic mod.
Îmi place să citesc și îmi face bine să mă pierd în povestea scrisă de autor. Îmi place să descopăr istoria pentru că în mod constant cei doi mici Osmanovici mă întreabă chestii.
Prefer cărțile. Îmi place mirosul, sentimentul, grija pe care trebuie să le-o port. Îmi place să le dăruiesc. Îmi place să le primesc. Dar un e-book reader este mult mai practic. Dincolo de biblioteca care încape într-o singură mână, este vorba de ușurința în manevrare, în utilizare.
În ultima vreme am ajuns să citesc mult de pe telefon (articole din reviste, în general, de factură economică sau tehnologie) dar ecranul mic fură mult din plăcerea cititului. Nu pot să ignor și faptul că timpul meu s-a redistribuit și cărțile nu mai sunt în piramida nevoilor mele la același nivel 🙁
Sunt înconjurat de cărți. Tea , este intrată în vria cititului, pe care îl descoperă, lucru care mă bucură maxim. Radu o copiază cât de mult și bânguie literele pe care le vede și în același timp comentează pe limba lui imaginile pe care le vede. Soția, vă spuneam, citește de rupe.
Am făcut câteva sugestii la vremea lor despre cărți de citit pentru copii, dar constant un lucru tare ciudat ⬇︎⬇︎⬇︎
că astfel de sugestii nu conteaza așa mult pe cât mi-aș fi dorit.
Deci
- dacă ai drum zilnic spre muncă cu transportul în comun (fie el autobuz, tramvai sau metrou) atunci ești sau poți fi un cititor de cărți. Nu contează formatul, ci faptul că o faci 🙂
- dacă ești mai tânăr (pe la facultate sau liceu) cititul se bate cu rețele sociale la supremație și rețelele câștigă
- dacă ești pe la școală, îmi pare că, cititul este doar ceva obligatoriu și nu tocmai plăcut și oricând de preferat televizoru sau telefonul
- dacă abia descoperi cititul, cum e Tea, clar varianta sunt poveștile citite de pe cărți frumos ilustrate
Chiar dacă demersul meu nu pare unul câștigător nu am să mă opresc. Voi continua să pun pe youtube ce găsesc și îmi place. Poate cineva, și unul, se va folosi de sugestie și o va găsi folositoare.
Mă tot gândesc să citesc povești și să mă filmez, dar nu am calitățile alea pe care le are un actor care interpretează frumos. Aici mă năpădesc amintirile legate de poveștile de pe vinil, casete și mai recent cd-uri.
Revenind la citit …cred că e bine să îi arăți copilului de mic plăcerea de a citi cărți și să speri că va îmbrățișa acest lucru.
Eu mă chinui să revin în lumea cititorilor de cărți 🙂 alea cu miros de cerneală.
Locuri preferate:
